colofon

română

Etimologie

Din franceză colophon.

Pronunție

• AFI: /ko.lo'fon/

Substantiv

Declinarea substantivului colofon
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	colofon	colofoane
Articulat	colofonul	colofoanele
Genitiv-Dativ	colofonului	colofoanelor
Vocativ	colofonule	colofoanelor

1. (rar) notă, însemnare finală a unei cărți, care reproduce sau completează cele spuse în titlu.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online