concupiscență

română

Etimologie

Din franceză concupiscence, italiană concupiscenza.

Pronunție

• AFI: /kon.ku.pis'ʧent/

Substantiv

Declinarea substantivului concupiscență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	concupiscență	concupiscențe
Articulat	concupiscența	concupiscențele
Genitiv-Dativ	concupiscenței	concupiscențelor
Vocativ	concupiscențo	concupiscențelor

1. înclinare către plăceri trupești, senzualitate.

Sinonime

• luxură

Traduceri

Traduceri

engleză: concupiscence (English) franceză: concupiscence (français)

germană: Lüsternheit (Deutsch) f., Konkupiszenz (Deutsch) f. (rar) italiană: concupiscenza (italiano)