condac
română
Etimologie
Din neogreacă κοντάκιον (kontákion), de la κοντός (kóntos, „scurt”), în parte prin intermediul slavă (veche) kondakŭ (Vasmer, Gr., 81).
Pronunție
- AFI: /konˈdak/
Substantiv
| Declinarea substantivului condac | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | condac | condace |
| Articulat | condacul | condacele |
| Genitiv-Dativ | condacului | condacelor |
| Vocativ | condacule | condacelor |
- cântec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfânt sau se arată însemnătatea unei sărbători.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din turcă kondak < neogreacă κοντάκι (kontáki) (Cihac, II, 568; Meyer 197; Șeineanu, II, 145).
Substantiv
| Declinarea substantivului condac | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | condac | condacuri |
| Articulat | condacul | condacurile |
| Genitiv-Dativ | condacului | condacurilor |
| Vocativ | condacule | condacurilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online