confirmativ

română

Etimologie

Din franceză confirmatif.

Pronunție

• AFI: /kon.fir.ma'tiv/

Adjectiv

Declinarea adjectivului confirmativ
	Singular	Plural
Masculin	confirmativ	confirmativi
Feminin	confirmativă	confirmative
Neutru	confirmativ	confirmative

1. care confirmă; bazat pe probe convingătoare; concludent.

Traduceri

Traduceri