confrăție
română
Etimologie
Din con + frăție (după franceză confrérie).
Pronunție
- AFI: /kon.frə'ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului confrăție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | confrăție | confrății |
| Articulat | confrăția | confrățiile |
| Genitiv-Dativ | confrăției | confrățiilor |
| Vocativ | confrăție | confrățiilor |
- (înv.) confrerie.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online