consuetudine
română
Etimologie
Din latină consuetudo, consuetudinis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului consuetudine | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | consuetudine | consuetudini |
Articulat | consuetudinea | consuetudinile |
Genitiv-Dativ | consuetudinii | consuetudinilor |
Vocativ | consuetudine | consuetudinilor |
- (livr.) obișnuință, obicei, deprindere.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online