consuetudine

română

Etimologie

Din latină consuetudo, consuetudinis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
consuetudine
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ consuetudine consuetudini
Articulat consuetudinea consuetudinile
Genitiv-Dativ consuetudinii consuetudinilor
Vocativ consuetudine consuetudinilor
  1. (livr.) obișnuință, obicei, deprindere.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe