contramanda
română
Etimologie
Din franceză contremander.
Pronunție
- AFI: /kon.tra.man'da/
Verb
| Conjugarea verbului contramanda | |
| Infinitiv | a contramanda |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
contramandez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să contramandeze |
| Participiu | contramandat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a revoca un ordin, o dispoziție sau o hotărâre; a anula.
- (v.tranz.) a renunța la un proiect, la un plan, la o vizită etc. stabilite dinainte.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online