română

Etimologie

Din contra- + a pune.

Pronunție

  • AFI: /kon.tra'pu.ne/


Verb


Conjugarea verbului
contrapune
Infinitiv a contrapune
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
contrapun
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să contrapuie
Participiu contrapus
Conjugare III
  1. (v.tranz.) (rar) a opune.


Traduceri

Referințe