română

Etimologie

Din contra + timp (dupa franceză contretemps).

Pronunție

  • AFI: /kon.tra'timp/


Substantiv


Declinarea substantivului
contratimp
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contratimp contratimpi
Articulat contratimpul contratimpii
Genitiv-Dativ contratimpului contratimpilor
Vocativ contratimpule contratimpilor
  1. (muz.) deplasarea accentului de pe un timp accentuat al măsurii pe un timp slab.
  2. nepotrivire, inoportunitate.

Expresii

  • În contratimp = la timp nepotrivit; inoportun


Traduceri

Referințe