contravenient

română

Etimologie

Din germană Kontravenient. Confer franceză contre-venant.

Pronunție

• AFI: /kon.tra.ve.ni'ent/

Substantiv

Declinarea substantivului contravenient
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	contravenient	contravenienți
Articulat	contravenientul	contravenienții
Genitiv-Dativ	contravenientului	contravenienților
Vocativ	contravenientule	contravenienților

1. persoană care săvârșește o contravenție.

Cuvinte derivate

• contravenientă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online