conviețuitor

română

Etimologie

Din a conviețui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /kon.vje.ʦu.i'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului conviețuitor
	Singular	Plural
Masculin	conviețuitor	conviețuitori
Feminin	conviețuitoare	conviețuitoare
Neutru	conviețuitor	conviețuitoare

1. (adesea substantivat) care trăiește în același loc cu altcineva.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online