cooperație

română

Etimologie

Din franceză coopération, rusă коопeрация (kooperațiia).

Pronunție

• AFI: /ko.o.pe'ra.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului cooperație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cooperație	cooperații
Articulat	cooperația	cooperațiile
Genitiv-Dativ	cooperației	cooperațiilor
Vocativ	cooperație	cooperațiilor

1. cooperare.
2. asociere, uniune de persoane în întreprinderi cooperatiste (de producție, de consum, de desfacere, de credit, prestări de servicii etc.).

Cuvinte derivate

• cooperatist

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online