română

Etimologie

Din co- + raport (după rusă содоклад (sodoklad)).

Pronunție

  • AFI: /ko.ra'port/


Substantiv


Declinarea substantivului
coraport
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coraport corapoarte
Articulat coraportul corapoartele
Genitiv-Dativ coraportului corapoartelor
Vocativ coraportule corapoartelor
  1. raport de completare care însoțește raportul principal prezentat de o altă persoană.


Traduceri

Referințe