coreclamant

română

Etimologie

Din co- + reclamant.

Pronunție

• AFI: /ko.re.kla'mant/

Substantiv

Declinarea substantivului coreclamant
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coreclamant	coreclamanți
Articulat	coreclamantul	coreclamanții
Genitiv-Dativ	coreclamantului	coreclamanților
Vocativ	coreclamantule	coreclamanților

1. persoană care face o reclamație împreună cu altcineva.

Cuvinte derivate

• coreclamantă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online