coroiaj

română

Etimologie

Din franceză corroyage.

Pronunție

• AFI: /ko.ro'jaʒ/

Substantiv

Declinarea substantivului coroiaj
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coroiaj	coroiaje
Articulat	coroiajul	coroiajele
Genitiv-Dativ	coroiajului	coroiajelor
Vocativ	coroiajule	coroiajelor

1. raportul dintre aria secțiunii inițiale a unui lingou sau a unui semifabricat supus laminării sau forjării și aria secțiunii finale a semifabricatului sau a piesei obținute.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online