coruncă

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /ko'run.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului coruncă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coruncă	corunce
Articulat	corunca	coruncele
Genitiv-Dativ	coruncei	coruncelor
Vocativ	coruncă	coruncelor

1. dispozitiv folosit în industria extractivă pentru a prinde și a extrage prăjinile sau țevile rămase în gaura de sondă în urma unei avarii.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• concura

Referințe

• DEX '98 via DEX online