corupere

română

Etimologie

Din a corupe.

Pronunție

• AFI: /ko.ru'pe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului corupere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	corupere	coruperi
Articulat	coruperea	coruperile
Genitiv-Dativ	coruperii	coruperilor
Vocativ	corupere	coruperilor

1. acțiunea de a (se) corupe și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online