cosemna

română

Etimologie

Din co- + a (se) semna.

Pronunție

• AFI: /ko.sem'na/

Verb

Conjugarea verbului cosemna
Infinitiv	a cosemna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	cosemnez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să cosemneze
Participiu	cosemnat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a semna împreună cu altcineva un act, o lucrare etc.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• comanșe

Referințe

• DEX '98 via DEX online