cotecior

română

Etimologie

Din coteț + sufixul -ior.

Pronunție

• AFI: /ko.te'ʧjor/

Substantiv

Declinarea substantivului cotecior
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cotecior	cotecioare
Articulat	coteciorul	cotecioarele
Genitiv-Dativ	coteciorului	cotecioarelor
Vocativ	coteciorule	cotecioarelor

1. (rar) diminutiv al lui coteț.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cocotier
• corecțio

Referințe

• DEX '98 via DEX online