culeg

română

Etimologie

Din culege.

Pronunție

• AFI: /kuˈleg/

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru culege.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru culege.
3. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru culege.

---

aromână

(armãneashti)

Variante

• culegu

Etimologie

Din latină colligō („a culege”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

culeg

1. a culege, a aduna

Sinonime

• adun

Cuvinte derivate

• culeadziri/culeadzire
• culeptu
• culepshu

Referințe

• Wiktionary