Curiozitatea

română

Etimologie

Din franceză curiosité < latină curiositas, -atis.

Pronunție

  • AFI: /ku.ri.o.zi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
curiozitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ curiozitate curiozități
Articulat curiozitatea curiozitățile
Genitiv-Dativ curiozității curiozităților
Vocativ ' '
  1. dorință de a cunoaște (amănunțit) ceva nou sau neobișnuit; manifestare a interesului pentru un lucru deosebit.
  2. indiscreție.
  3. caracterul ciudat al unui lucru sau al unei ființe.
    Avea unele curiozități în comportare.
  4. (concr.) lucru interesant care se întâlnește rar.
    O curiozitate a naturii.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe