curtezan
română
Etimologie
Din franceză courtisan (după curte).
Pronunție
- AFI: /kur.te'zan/
Substantiv
| Declinarea substantivului curtezan | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | curtezan | curtezani |
| Articulat | curtezanul | curtezanii |
| Genitiv-Dativ | curtezanului | curtezanilor |
| Vocativ | curtezanule | curtezanilor |
- (azi ir.) persoană care face curte unei femei; (p.ext.) bărbat neserios, ușuratic.
- (înv.) curtean (lingușitor, intrigant).
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online