czar

Vezi și : Czar

engleză

(English)

Etimologie

Confer tsar.

Pronunție

• AFI: /zɑː/, /zɑɹ/

Substantiv

1. (mai ales în SUA) formă alternativă pentru tsar.

---

franceză

(français)

Etimologie

Confer tsar.

Pronunție

• AFI: /tsaʁ/

Substantiv

1. formă alternativă pentru tsar.

---

poloneză

(polski)

Etimologie

Din proto-slavă *čarъ („farmec, magie”) < proto-balto-slavă *ker-, *kēr-.

Pronunție

• AFI: /tʂar/

Substantiv

Declinarea substantivului czar
m.	Singular	Plural
Nominativ	czar	czary
Acuzativ	czar	czary
Dativ	czarowi	czarom
Genitiv	czaru	czarów
Vocativ	czarze	czary
Instrumental	czarem	czarami
Locativ	czarze	czarach

1. farmec, descântec, vrajă
2. (fig.) farmec, grație

Sinonime

• 1: zaklęcie, urok
• 2: urok

Cuvinte derivate

• czary
• czarować
• czarowanie
• czarownie
• czarownik, czarownica
• czarująco
• czarujący
• zaczarować
• wyczarować

Referințe

• Wiktionary
• Wikisłownik

---

portugheză

(português)

Variante

• tsar, tzar

Etimologie

Din rusă царь (carʹ), care provine din rusă veche цьсарь (cĭsarĭ) < slavă veche цѣсарь (cěsarĭ). Inevitabil din limba gotică 𐌺𐌰𐌹𐍃𐌰𐍂 (kaisar, „împărat”), din greacă bizantină Καῖσαρ (Kaîsar), care provine din latină Caesar.

Pronunție

• (Portugalia) AFI: /ˈtsaɾ/
• (Brazilia) AFI: /ˈtsaʁ/, /ˈkzaʁ/

Substantiv

czar m., czares pl.

1. (ist., pol.) țar

Cuvinte derivate

• czarina

Cuvinte apropiate

• czaréviche
• czarevna
• czarista

Vezi și

• César

Referințe

• Dicionário Priberam da Língua Portuguesa
• Wiktionary
• Wikcionário