dâmbuleț

română

Etimologie

Din dâmb + sufixul -uleț.

Pronunție

• AFI: /dɨm.bu'leʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului dâmbuleț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dâmbuleț	dâmbulețe
Articulat	dâmbulețul	dâmbulețele
Genitiv-Dativ	dâmbulețului	dâmbulețelor
Vocativ	dâmbulețule	dâmbulețelor

1. diminutiv al lui dâmb; dâmbușor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online