dölja
(svenska)
Etimologie
Din limba nordică veche dylja < proto-germanică *duljaną („a înșela”).
Înrudit cu daneză dølge, engleză medie diȝel, islandeză dylja și norvegiană dølje.
Pronunție
Verb
| Conjugarea verbului dölja | ||
| Activ | Pasiv | |
| Infinitiv | dölja | döljas |
| Prezent | döljer | döljs (döljes) |
| Perfect | dolde | doldes |
| Supin | dolt | dolts |
| Imperativ | dölj | |
| Participiu | ||
| Prezent | döljande, döljandes | |
| Perfect | dold | |
- a ascunde
- Han dolde väskan så gott han kunde.
Sinonime
- gömma, (fig.) begrava, hemlighålla, skyla, undangömma, undanhålla
Cuvinte apropiate
Nota Bene
- Sinonimul (att) gömma denotă în general că un efort suplimentar a fost făcut în ascunderea, în timp ce (att) dölja poate însemna că pur și simplu ceva ascunde vederea obiectului.