dăula

română

Variante

• dăhula
• dehula

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /də.uˈla/

Verb

Conjugarea verbului (se) dăula
Infinitiv	a (se) dăula
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) dăulez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) dăuleze
Participiu	dăulat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) slei de puteri; a (se) istovi, a (se) speti, a (se) prăpădi.

Cuvinte derivate

• dăulare
• dăulat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• adula
• laudă

Referințe

• DEX '98 via DEX online