română

Etimologie

Din dajnic.

Pronunție

  • AFI: /'daʒ.ni.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
dajnică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dajnică dajnice
Articulat dajnica dajnicele
Genitiv-Dativ dajnicei dajnicelor
Vocativ dajnico dajnicelor
  1. (înv.) persoană care plătea dajdie; birnică, contribuabilă.


Traduceri

Referințe