dean
Vezi și : Dean, déan, deán, dèan |
engleză
(English)
Etimologie
Din anglo-normandă deen, care provine din franceză veche deien < latină decānus („șef de zece persoane”).
Pronunție
- AFI: /diːn/
Substantiv
dean, pl. deans
- (educ.) decan
- We were called up to the dean's office to discuss the incident.
- (bis.) decan
- (p.ext.) superior, șef
- dean of the diplomatic corps
- dean of the House
Sinonime
- 2: (bis.) provost
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Etimologie
Din engleză veche denu („deal”). Confer den.
Substantiv
dean, pl. deans
Sinonime
- (reg.) dene
Verb
Conjugarea verbului to dean | |
Infinitiv | to dean |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
deans |
Trecut simplu | deaned |
Participiu trecut | deaned |
Participiu prezent | deaning |
Vezi și
Referințe
galiciană
(galego)
Etimologie
Din dar.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
- forma de persoana a III-a plural la prezent subjonctiv pentru dar.