decoafa

română

Etimologie

Din franceză décoiffer.

Pronunție

• AFI: /de.ko.a'fa/

Verb

Conjugarea verbului (se) decoafa
Infinitiv	a (se) decoafa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) decoafez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) decoafeze
Participiu	decoafat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (-și) strica coafura, a (se) ciufuli.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online