deductiv
Etimologie
Din franceză déductif < latină deductivus.
Pronunție
- AFI: /de.duk'tiv/
Adjectiv
Declinarea adjectivului deductiv | ||
Singular | Plural | |
Masculin | deductiv | deductivi |
Feminin | deductivă | deductive |
Neutru | deductiv | deductive |
- care procedează prin deducție, care folosește deducția.
- formă fundamentală de raționament în care gândirea se mișcă exclusiv în planul conceptelor, concluzia decurgând cu necesitate din premise.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online