demoazelă

română

Etimologie

Din franceză demoiselle.

Pronunție

• AFI: /de.mo̯a'ze.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului demoazelă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	demoazelă	demoazele
Articulat	demoazela	demoazelele
Genitiv-Dativ	demoazelei	demoazelelor
Vocativ	demoazelă	demoazelelor

1. (franțuzism înv.) domnișoară, fată nemăritată.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• demolează
• modelează

Referințe

• DEX '98 via DEX online