denotat

română

Etimologie

Din franceză dénoté.

Pronunție

• AFI: /de.no'tat/

Substantiv

Declinarea substantivului denotat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	denotat	denotate
Articulat	denotatul	denotatele
Genitiv-Dativ	denotatului	denotatelor
Vocativ	denotatule	denotatelor

1. obiect denumit de un nume; semnificat.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• detonat

Referințe

• DEX '98 via DEX online