denunțător

română

Etimologie

Din a denunța + sufixul -ător (după franceză dénonciateur).

Pronunție

• AFI: /de.nun.ʦə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului denunțător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	denunțător	denunțători
Articulat	denunțătorul	denunțătorii
Genitiv-Dativ	denunțătorului	denunțătorilor
Vocativ	denunțătorule	denunțătorilor

1. persoană care denunță.

Cuvinte derivate

• denunțătoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online