română

Etimologie

Din des- + a (în)sărcina (după franceză décharger).

Pronunție

  • AFI: /de.sər.ʧi'na/


Verb


Conjugarea verbului
desărcina
Infinitiv a desărcina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
desărcinez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să desărcineze
Participiu desărcinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a elibera pe cineva de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcție.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe