română

Etimologie

Din des- + chiabur.

Pronunție

  • AFI: /des.kja.bu'ri/


Verb


Conjugarea verbului
deschiaburi
Infinitiv a deschiaburi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
deschiaburesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să deschiaburească
Participiu deschiaburit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (în trecut) a scoate pe cineva din rândul chiaburilor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe