despecetlui
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /des.pe.ʧe.tlu'i/
Verb
| Conjugarea verbului despecetlui | |
| Infinitiv | a despecetlui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
despecetluiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să despecetluiască |
| Participiu | despecetluit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a rupe, a scoate pecețile de pe o învelitoare, o scrisoare, un pachet (pentru a desface, a deschide); a desigila.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online