(English)

Etimologie

Din latină destructivus < destruere.

Pronunție

  • AFI: /dɪ'strʌktɪv/
  • AFI: /dɪ'strʊktɪv/


Adjectiv

destructive (comp. more destructive, sup. most destructive)

  1. distructiv, distrugător, nimicitor
    She had a destructive personality.

Sinonime

Antonime

Cuvinte apropiate

Referințe





(français)

Etimologie

Din destructif.

Pronunție

  • AFI: /dɛs.tʁyk.tiv/


Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru destructif.