dezamăgitor

română

Etimologie

Din a dezamăgi + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /de.za.mə.ʤi'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului dezamăgitor
	Singular	Plural
Masculin	dezamăgitor	dezamăgitori
Feminin	dezamăgitoare	dezamăgitoare
Neutru	dezamăgitor	dezamăgitoare

1. care dezamăgește.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• dogmatizare

Referințe

• DEX '98 via DEX online