directivitate

română

Etimologie

Din franceză directivité.

Pronunție

• AFI: /di.rek.ti.vi'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului directivitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	directivitate	invariabil
Articulat	directivitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	directivității	invariabil
Vocativ	directivitate	invariabil

1. proprietate a unui emițător sau receptor de a radia, respectiv de a capta unde (acustice sau electromagnetice) preferențial în sau din anumite direcții.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online