disecție

română

Etimologie

Din franceză dissection < latină dissectio.

Pronunție

• AFI: /di'sek.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului disecție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	disecție	disecții
Articulat	disecția	disecțiile
Genitiv-Dativ	disecției	disecțiilor
Vocativ	disecție	disecțiilor

1. deschidere a unui organism, urmată de separarea și analizarea metodică a componentelor lui, prin mijloace chirurgicale; disecare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online