diureză

română

Etimologie

Din franceză diurèse < latină diuresis.

Pronunție

• AFI: /di.uˈre.zə/

Substantiv

Declinarea substantivului diureză
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	diureză	diureze
Articulat	diureza	diurezele
Genitiv-Dativ	diurezei	diurezelor
Vocativ	diureză	diurezelor

1. producere și eliminare a urinei; creșterea cantității de urină.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• rezidau

Referințe

• DEX '98 via DEX online