divinație

română

Variante

• devinație

Etimologie

Din franceză divination < latină divinatio, divinationis.

Pronunție

• AFI: /di.vi'na.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului divinație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	divinație	divinații
Articulat	divinația	divinațiile
Genitiv-Dativ	divinației	divinațiilor
Vocativ	divinație	divinațiilor

1. (livr.) dar, putere a unor persoane de a desluși și lucruri ascunse, neștiute și mai ales viitorul.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• devinații
• nivideați

Referințe

• DEX '98 via DEX online