dublare

română

Etimologie

Din a dubla.

Pronunție

• AFI: /du'bla.re/

Substantiv

Declinarea substantivului dublare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dublare	dublări
Articulat	dublarea	dublările
Genitiv-Dativ	dublării	dublărilor
Vocativ	dublare	dublărilor

1. acțiunea de a (se) dubla și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bardule
• bradule

Referințe

• DEX '98 via DEX online