română

Etimologie

Din franceză doublé.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
duble
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ duble invariabil
Articulat dubleul invariabil
Genitiv-Dativ dubleului invariabil
Vocativ dubleule invariabil
  1. (obiect de) metal placat cu un strat subțire de aur sau de platină.


Traduceri

Referințe