ductil

română

Etimologie

Din franceză ductile < latină ductilis.

Pronunție

• AFI: /duk'til/

Adjectiv

Declinarea adjectivului ductil
	Singular	Plural
Masculin	ductil	ductili
Feminin	ductilă	ductile
Neutru	ductil	ductile

1. (despre metale) care se poate prelucra în fire sau în foi foarte subțiri.

Sinonime

• maleabil

Cuvinte derivate

• ductilitate, ductibilitate

Traduceri

care poate fi tras (trefilat) în fire subțiri

engleză: ductile (English) esperanto: duktila (Esperanto) franceză: ductile (français) m.f. germană: duktil (Deutsch) ido: duktila (Ido)

norvegiană: formbar (norsk) portugheză: dúctil (português) spaniolă: dúctil (español) suedeză: formbar (svenska) turcă: sünek (Türkçe)

Referințe

• DEX online