ecartament
română
Etimologie
Din franceză écartement.
Pronunție
- AFI: /e.kar.ta'ment/
Substantiv
| Declinarea substantivului ecartament | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ecartament | ecartamente |
| Articulat | ecartamentul | ecartamentele |
| Genitiv-Dativ | ecartamentului | ecartamentelor |
| Vocativ | ' | ' |
- distanța dintre urmele lăsate pe teren de roțile aceleiași osii ale unui vehicul; distanța dintre fețele interioare ale celor două șine de cale ferată
Traduceri
Traduceri
|