echitație

română

Etimologie

Din franceză équitation < latină equitatio, equitationis.

Pronunție

• AFI: /e.ki'ta.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului echitație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	echitație	invariabil
Articulat	echitația	invariabil
Genitiv-Dativ	echitației	invariabil
Vocativ	echitație	invariabil

1. (sport) călărie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• etichetai

Referințe

• DEX '98 via DEX online