elf

română

Etimologie

Din franceză elfe, germană Elf.

Pronunție

• AFI: /elf/

Substantiv

Declinarea substantivului elf
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	elf	elfi
Articulat	elful	elfii
Genitiv-Dativ	elfului	elfilor
Vocativ	elfule	elfilor

1. (în mitologia popoarelor germanice) ființă supranaturală imaginată ca un pitic, binevoitor sau răuvoitor, care simbolizează forțele naturii (apa, focul, pământul etc.)
2. (în creațiile fantastice) oricare din rasele magice, umanoide, de obicei care păzesc pădurile și care au unele similitudini cu cei din mitologia nordică.

Cuvinte apropiate

• nimfă, pitic, spiriduș, zână, zmeu

Traduceri

Traduceri

chineză: 木妖 (中文) (mùyāo) daneză: elv (dansk) engleză: elf (English) finlandeză: keljukainen (suomi) franceză: elfe (français), sylphe (français) m., sylphide (français) f. germană: Elf (Deutsch) islandeză: álfur (íslenska) m.

japoneză: エルフ (日本語) (erufu) neerlandeză: elf (Nederlands) poloneză: elf (polski) portugheză: silfo (português) m. sílfide (português) f. rusă: ельф (русский) (ělʹf), эльф (русский) (ėlʹf) suedeză: alv (svenska) m., älva (svenska) f. slovacă: škriatok (slovenčina) spaniolă: elfo (español) m., silfo (español) m., sílfide (español) f.

---

engleză

(English)

Etimologie

• din vechea engleză ælf (incubus)

Pronunție

• AFI: /ɛlf/
•  Audio (AmE)^fișier

Substantiv

elf, pl. elves

1. elf

Cuvinte derivate

• elfin, elfish, elven, elvess, elvish

---

germană

(Deutsch)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

• AFI: [ɛlf], [ˈɛlvə]
•  Audio^fișier

Numeral

elf

1. unsprezece.

Cuvinte derivate

• numeral ordinal: elfte

Sinonime

• elfjährig

---

malteză

(Malti)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Pronume

elf

1. mie

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Numeral

elf

1. unsprezece.

Cuvinte derivate

• numeral ordinal: elfde

Substantiv

Declinarea substantivului elf
m.f.	Singular	Plural
Substantiv	elf	elfen
Diminutiv	elfje	elfjes

1. elf

---

poloneză

(polski)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elf m., pl. elfy

1. elf