Etimologie

Din franceză enthymème < latină enthymema.

Pronunție

  • AFI: /en.ti'me.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
entimemă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ entimemă entimeme
Articulat entimema entimemele
Genitiv-Dativ entimemei entimemelor
Vocativ entimemă entimemelor
  1. formă prescurtată de silogism, în care una dintre premise sau concluzia nu este exprimată, ci subînțeleasă.


Traduceri

Referințe