epiplocă

română

Etimologie

Din franceză épiploque.

Pronunție

• AFI: /e.pi'plo.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului epiplocă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	epiplocă	epiploce
Articulat	epiploca	epiplocele
Genitiv-Dativ	epiplocei	epiplocelor
Vocativ	epiplocă	epiplocelor

1. (lit.) concatenație.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online